Călătorie înapoi…


Cu fiecare drum nou la ţară, afundarea mea în lumea de acolo se face mai viguroasă. Mă întâlnesc şi adaug trăsături unui eu îndelung neglijat, unui eu blând, firesc, legat de pământ şi de natură.

DSC00558

Acolo mă trezesc dimineaţa devreme, ca să nu pierd primele raze de soare şi răcoarea să-mi pătrundă puţin pielea. Îmi beau cafeaua şi laptele în leagăn, cu mama alături, şi ne uităm împreună la cer. Ne place să găsim formele norilor. Numai noi le descoperim şi le vedem. Ceilalţi se uită şi nimic nu văd!

DSC00543

Acolo e tata cu care m-am împăcat târziu, abia după moartea surorii mele mai mici. Regăsirea cu el mă relaxează acum, nu mai sunt tensiuni, doar glume şi râsete.

DSC00504

Acolo sunt, în vacanţă, şi cei trei nepoţi, Nils, Ştefan şi Miruna. Liberi, în sfârşit, de grămezile de „n-ai voie” ale oraşului!

DSC00540

DSC00550

DSC00547

Dar şi trecerile sunt mai brutale de la o întoarcere la alta. Când ajung în Iaşi îmi trebuie cel puţin o zi să mă readaptez. Oamenii de aici îmi par nişte copii cărora nu le-a crescut pasul destul, traşi după el de timpul ce îi ţine de mână. În vreme ce la ţară, timpul te ia în braţe şi te aşteaptă să creşti, să hotărăşti, să fii. Şi totul se petrece în linişte, fără grijă, după un ritm numai de pământ cunoscut.

DSC00555

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s